Alte alegeri? Uraaaa!

Acum câteva zile, blocată în trafic, ca de obicei, la intersecţia Mihai Bravu cu Calea Văcăreşti, i-am spus plină de obidă fetiţei mele:

– Uite, Luna, de ce e important să alegi cu înţelepciune atunci când votezi! Iată ce face un primar care a reuşit să-i păcălească pe mulţi şi acum ne distruge nervii cu şantierele lui nesfârşite!

– Cum îl cheamă pe primar?

– Oprescu.

– Păi e clar: Oprescu e cel care opreşte. Bineînţeles că nu e bun de primar, a fost de acord cu mine năpârstocul meu înţelept.

Discuţia a deviat apoi, cum e şi normal pentru un copil de nici şase ani, spre perspectiva de a avea un primar Ploiescu (care ar fi adus ploile peste Capitală) sau unul Trafitescu (care ar fi îmbunătăţit traficul rutier). Dar ideea iniţială mi-a plăcut: ce simplu ar fi fost ca şi la alegerile prezidenţiale care bat la uşă să fi avut de ales între candidaţii Dreptu şi Stângaciu, de exemplu, Priceputu şi Mămăligă, Albulescu şi Negreanu sau alte variante semnificative din bogata onomastică a poporului român.

Oricât m-am străduit să găsesc sensuri şi semne în numele Ponta şi Iohannis, nu am reuşit, aşa că îmi vor trebui alte criterii de departajare pentru turul al doilea. Care, fiind ultimul, mi se pare mult mai important decât primul: ce alegem acum aşa rămâne!

Primul criteriu ar trebui să fie cel al programului politic. Dar mari planuri, principii şi doctrine nu am auzit de la nici unul dintre cei care se se luptă acum pentru prima poziţie în Stat. Politică externă, regionalizare, sănătate, educaţie – nici unul dintre aceste subiecte nu par să bântuie nopţile candizilor noşti candidaţi, dar e drept că nici nu îi întreabă nimeni despre ele, după cum am văzut la dezbaterea recent încheiată la Realitatea TV.

Alt criteriu ar fi cel al apartenenţei politice, dar şi acesta cade, pentru că trăim de mult într-o societate în care migraţia de la un partid la altul şi alianţele contra naturii sunt la ordinea zilei. Iar ambii candidaţi sunt deopotrivă înconjuraţi şi susţinuţi de către figuri celebre şi mânjite în ticăloşii.

Măcar argumente subiective, dar certe dacă aş avea! Aspectul fizic, să zicem, sau zâmbetul, sau privirea… Dar nu îmi place nici unul dintre candidaţi. Nici unul nu are carismă, nici unul nu are un discurs motivaţional sau molipsitor de entuziasm, nici unul nu îmi inspiră încredere că va fi un Preşedinte neutru şi dedicat binelui maselor. Cât despre privirea tăioasă şi surâsul printre dinţi al lui Iohannis, ce să zic: n-aş vrea să mă urască vreodată omul ăsta!

Vocea ar fi şi ea un motiv de departajare serios pentru mine. Deoarece nu mă prea uit la televizor, dar ascult aproape în permanenţă posturile de ştiri, trebuie să mă gândesc bine ce voci prefer să aud mereu în următorii cinci ani. Avem, pe de o parte, echipa Ponta-Tăriceanu, cu discurs incisiv, chiar nesimţit pe alocuri, când îşi întrerup interlocutorii, şi cu câteva „agramaticalităţi” celebre. De cealaltă parte, stă un domn care nu stăpâneşte bine limba română şi pe care, după câteva derapaje gen „Din meditaţii” şi „Ghinion!”, îl suspectez că va deveni la un moment dat la fel de miştocar ca şi ilustrul său predecesor, doar că mai arogant decât el. În plus, există riscul ca respectivul predecesor, Băsescu, de care abia aştept să scap, să fie în continuare mai prezent decât mi-aş dori în viaţa publică şi în timpanele mele, odată cu alegerea lui Iohannis.

Şi, uite-aşa, cad rând pe rând toate argumentele care ar putea înclina balanţa în favoarea unuia sau altuia dintre candidaţi.

Cu o excepţie. Pe care am descoperit-o cu mare bucurie astăzi, ascultând emisiunea radiofonică a românului agnostic cu nume de evreu Moise Guran. Se discuta acolo despre implicarea Bisericii Ortodoxe Române (BOR, pentru prieteni şi, mai ales, pentru duşmani) în campania electorală, pornind de la înregistrările care dovedesc că preoţii îi îndeamnă pe enoriaşi să voteze cu Ponta. Şi mi-a înflorit deodată speranţa că, dacă am avea un Preşedinte protestant, s-ar termina cu pomenile, scutirile de impozite şi sponsorizările din bani publici pentru popii graşi şi corupţi care au îndepărtat de Dumnezeu acest popor amărât şi ne-educat. Şi cu orele de îndoctrinare religioasă din şcoli. Şi cu slujbele de sfinţire a păcătoşilor de la televizor. Şi cu multe altele.

Mi-a prins bine revelaţia asta, un pic mai târziu, când o femeie de la ţară, de vreo patruzeci de ani, m-a întrebat cu cine să voteze ea, oare, duminică. Ştiind că este adventistă şi că părerea dispreţuitoare a cultului lor despre BOR e că aceasta nu practică religia, ci „o suită de tradiţii şi obiceiuri”, i-am răspuns sigură de mine:

– Cu Iohannis. Este protestant, deci la fel de depărtat de BOR ca şi voi.

– Aoleu! N-am ştiut! La primul tur l-am votat pe Ponta, cum a făcut toată lumea de pe la noi.

– De ce l-ai votat pe el?, am fost eu curioasă să aflu.

– Păi a zis că Iohannis o să ne taie pensiile. Da’ eu nici măcar pensie nu am, oare de ce l-am votat?…

Exact. Oare de ce?

 

Anunțuri

2 gânduri despre „Alte alegeri? Uraaaa!

  1. Am observat si eu privirea rautacioasa a lui Iohannis si aroganta debordanta de tip PDL. Ca familie de profesori, noi nu am avut norocul lui Iohannis sa facem atatea case. Tipul este foarte inteligent, gandeste mult, dar din pacate la exprimare sta mai rau. Ajut-o pe Luna sa vada cine sta in spatele fiecarui candidat!

    Apreciat de 1 persoană

Comentează:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s