Lecţia de yoga a Lunei. Plus o carte în dar pentru părinţi

După ce m-am uimit pe mine însămi, publicând o reţetă de pâine pe acest blog dorit literar, astăzi continui să fiu surprinzătoare şi vă prezint… o lecţie de yoga. De fapt, nu eu, ci fiică-mea. Şi nu e chiar o lecţie, ci mai mult un moment vesel. Dar mai bine vă las să vă uitaţi, poate învăţaţi şi voi cum să vă relaxaţi eficient, cu raze roşii, verzi şi albastre care vă trec prin toate mâinile, se dau peste cap şi se întorc iar printre picioare:

E râsu’-plânsu’, de fapt. Adică acum râd, dar în vară nu m-am amuzat la fel de tare, când mi-am dat seama că, după un an şcolar întreg, copilul meu nu învăţase absolut niciun cuvânt nou (zero, nada, rien, nothing) la orele de engleză, pentru că profesoara lor era ocupată să le vorbească despre raze colorate sau cu alte treburi, fără legătură cu obiectul muncii ei. Iar asta venea după un alt an de şcoală în care nu învăţase nimic la engleză, deoarece profesoara de atunci, alta, îi punea pe copii să coloreze la orele ei.

Dar să trecem peste lucrurile triste şi să luăm doar partea bună: fiică-mea ştie yoga. Spre deosebire de mine, care nu am avut niciodată înclinaţie spre practici exotice sau orice formă de mişcare fizică. Şi îmi pare rău că eu nu ştiu să-mi găsesc liniştea şi să mă relaxez prin astfel de exerciţii, ar trebui să le încerc şi eu într-o bună zi.

Până atunci, însă, vreau să vă ofer vouă ocazia de a învăţa câteva trucuri mici pentru relaxarea şi, mai ales, dezvoltarea armonioasă a copiilor voştri. Este vorba despre o carte frumoasă şi utilă, aşa cum ne răsfaţă de obicei prolifica editură Gama. O carte la care mă bucur că am lucrat şi eu, traducând-o. Este plină cu idei, sugestii şi sfaturi de jocuri şi exerciţii de făcut împreună cu bebeluşii şi copiii mici. Nu sunt numai exerciţii de yoga (şi aici nu vă aşteptaţi la ceva prea pretenţios, ci sunt mişcări simple de făcut cu bebeluşul în apă), ci tot felul de activităţi plăcute pe care le puteţi face cu copiii acasă, în timpul copilăriei mici. Toate activităţile din carte au legătură cu apa, de la mişcări de făcut în piscină, până la idei de desenat în aburul de pe geam – pentru că, da, uneori trebuie ca cineva să ne aducă aminte că există lucruri atât de simple şi de la îndemâna noastră pe care le putem folosi pentru a ne creşte frumos copiii!

Deci vă invit la concurs, dragi mame şi taţi de bebeluşi. Voi îmi lăsaţi un comentariu despre bebeluşul vostru, dacă îi place joaca în apă, în bălţi, la băiţă sau, dacă este cazul, în piscină, iar eu îi trimit un exemplar din această carte persoanei care câştigă tragerea la sorţi. Concursul este deschis şi viitorilor părinţi, deoarece un capitol întreg este dedicat gimnasticii acvatice pentru gravide. Pentru că voi nu aveţi încă bebeluşi, puteţi comenta ce doriţi. Dar la subiect, desigur 😉

Termenul-limită este luni, 19 decembrie, când voi anunţa tot aici câştigătorul.

Succes!

UPDATE:

Random.org a hotărât că premiul va merge la al treilea comentator. Felicitări!

random-100

Anunțuri

27 de gânduri despre „Lecţia de yoga a Lunei. Plus o carte în dar pentru părinţi

  1. Sotia mea este insarcinata si in perioada asta nu are voie sa faca nici un sport, gimnastica in piscina pentru gravide este o idee buna. O sa ii sugerez, mersi pentru articol si idee.

    Apreciază

    • Pai nici nu e necesar sa stii sa inoti. Apa este un mediu benefic pentru toti oamenii, indiferent de varsta si de performantele fizice. E de ajuns sa stai in apa pentru a te simti bine, iar bebelusul din burtica se va simti si el la fel, pentru ca mama ii transmite trairile ei. Exercitiile din carte nu sunt pentru inot-viteza, ci mai mult pozitii in care mama poate pluti sau se poate deplasa incet prin apa, ajutata de barele acelea de spuma si/sau de tatic. Nimic prea complicat. O sa vezi, daca o s-o castigi 🙂

      Apreciază

    • Sa stii ca si mie mi-a placut la inceput de ceea ce auzeam despre acea profesoara de engleza. Le-a mai spus ceva motivational copiilor, cum sa nu se mai duca acasa conditionati negativ pentru facutul temelor, ci sa gandeasca pozitiv: „POT sa imi fac temele, chiar daca sunt multe”.
      Apoi a fost prea mult, totusi. Adica prea putin. Faci si motivare, faci si yoga, dar faci si acel lucru pentru care te afli in clasa aia, si anume limba engleza.
      Oricum, povestea e mai lunga, si nu era contextul potrivit aici. Cand oi scrie cartea aia despre „fericirea” de a invata la fosta scoala a Lunei…
      Pana atunci, te inscriu la concurs? Ai avea ce face cu cartea, in caz ca? 🙂

      Apreciază

        • Cred ca energiile rosii, albastre si verzi au complotat intru favoarea ta si iata ca premiul va merge spre tine 🙂 Sa-mi trimiti, te rog, date de contact pentru curier. Sau, daca esti din Bucuresti, poate profitam de ocazie sa ne si cunoastem personal.

          Apreciază

          • Doar o vorba sa mai spun.
            La aflarea victoriei i-am scris mamei copilului yoghin, i-am multumit cum m-am priceput mai bine si, in termeni complet neplacuti si neprincipiali (caci un refuz, oricat te chinui sa il impachetezi, tot refuz e), i-am pus in vedere ca nu voi ridica premiul. Si dumneaei ce a facut?! M-a asigurat ca a inteles, ba chiar a promis ca va face cadou cartea altcuiva in numele meu, nu al ei! Este o asumare de fapta buna pe care nu o pot accepta, fireste.
            Dar sa demaschez atare ingaduinta si bun-simt, asta da, pot.

            Apreciază

      • Imi aduc aminte de anul trecut, cand venea acasa dupa orele de engleza si povestea cum trebuie sa vizualizezi razele rosii, si verzi, si albastre etc. pentru a te relaxa sau invigora sau nu mai stiu ce. Aproape identic cu ce zice si acum. Nu cred ca le-a spus vreodata de 7 chakre, cred ca ar fi retinut ceva, ceva, pentru ca pare interesata de subiect 😉

        Apreciază

  2. Nu te plictisești niciodată cu Luna! 🙂
    Ieri am fost la Bibliotecă și dra a văzut Magic Lili, vol 2, „Temele vrăjite”, și ghici ce a exclamat? 🙂
    S-au plăcut, măi, fetele astea, și nici nu ai cum să nu o placi pe Luna.
    Relaxare plăcută!

    Apreciat de 1 persoană

  3. Baitelul meu adora ziua in care mergem la bazin, ziua de baita cu balaceala prelungita si este cu prea multa energie…a fost adoptat si cred ca am invata amandoi cum ne mai putem sa ne distra intr-un mod placut…Luna este minunata !

    Apreciază

    • Multumesc pentru compliment. Toti copiii sunt minunati. Uneori. Si groaznici alteori 🙂
      Si multumesc si pentru comentariu. A adopta un copil mi se pare un gest de maxim altruism, care m-a emotionat intotdeauna. Presupun ca este nevoie de ceva mai mult timp pentru a te obisnui cu ideea ca esti parinte, decat atunci cand copilul a venit dupa o sarcina proprie. Dar asta nu inseamna ca nu ai absolut aceleasi instincte parintesti ca un parinte natural. Trebuie doar sa le asculti cu atentie. Vei descoperi, de altfel, in aceasta carte sau in multe altele, ca sunt multe activitati, jocuri sau gesturi „banale”, pe care le-ai facut in mod spontan, fara sa-ti dai seama de potentialul lor terapeutic si educativ.

      Apreciază

  4. Copiii mei sunt marisori dar apa le place enorm. In schimb am o finuta de 2 ani caruia ii place mult mult de tot apa. De cate ori iese din apa se pune pe plans..de-ti rupe inima, nu alta.

    Apreciază

  5. Ce păcat că am ratat concursul ăsta 🙂 Mi-ar fi plăcut cartea. Nu ştiu cum de nu mi-a sărit în ochi articolul. Abia azi am intrat pe Reader să ajung la curent cu ce s-a mai publicat pe bloguri în ultima perioadă. Nu prea mi-a ars de citit bloguri de vreo 2 săptămâni şi mai bine încoace.

    Apreciază

  6. Pingback: Iar am fost la Bookfest. Tot 2017 | Mama Aluniţă

Comentează:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s