Despre stele eterne şi staruri de-o zi

Dacă tot a anunţat NASA descoperirea unor planete oarecum vecine (la 40 de ani lumină distanţă, un mizilic) pe care ar fi posibilă viaţa, în forma pe care o cunoaştem noi de pe Pământ, mă gândesc să vă povestesc şi eu cum am descoperit sâmbătă seară ceva astronomic. Observatorul.

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, aflat între Piaţa Romană şi Piaţa Victoriei, este o clădire veche, dar proaspăt renovată, elegantă pe dinafară şi călduroasă pe dinăuntru (prea călduroasă, aş zice, se vede că nu plăteşte nimeni direct din buzunarul personal încălzirea de acolo), în care a fost instalat, într-o cameră de la etaj, un cort rotund în care se fac proiecţii de planetariu. Este deja o mică aventură să intri repede în acel iglu uriaş şi negru, susţinut de o pompă de aer, să te aşezi pe jos, pe perne şi să caşti ochii spre „cerul înstelat” izvorât dintr-un proiector. Şi este o adevărată delectare să îl asculţi pe Adrian Șonka ţinând o prezentare (programul prezentărilor se află aici, iar noi am fost la cea despre Universul cunoscut). Omul este evident un împătimit al tainelor Universului, iar discursul său este unul potrivit atât adulţilor, cât şi copiilor, alert , interesant şi, ceea ce cred eu că este cel mai important ingredient, cu foarte mult umor.

Deci, dacă aveţi dispoziţie de aflat cât de mici, mititei suntem, de fapt, în Univers, cu grijile noastre neînsemnate şi orgoliile noastre nemăsurate, dacă ai voştri copii sunt măcar de vârstă şcolară, ca să înţeleagă câte ceva şi să şi fie capabili să păstreze liniştea pentru 20-30 de minute, şi dacă sunteţi în posesia a câte 5 lei de căciulă, mergeţi cu încredere într-o seară la Observator. Noi cu siguranţă ne vom duce din nou, pentru cealaltă prezentare. Cu Luna noastră.

 

P.S. Iniţial, am vrut să scriu şi despre celălalt subiect al zilei, cu consilierul USR de la sectorul 5 al Capitalei. Domnul a gafat în comunicare (pe linia deja împământenită de acel partid, care pe limba lui va pieri, cred) şi şi-a atras furia bravei şi intransigentei naţiuni Facebook spunând că sprijină reclamaţiile împotriva oamenilor străzii care deranjează ordinea publică. Apoi a retractat, dar tot printr-o exprimare defectuoasă. În fine, pe măsură ce îmi scriam şi eu părerea pe subiect, mi-am dat seama că nu se potriveşte deloc, într-un text despre stele, să vă povestesc despre cerşetorul cel mai cunoscut şi mai enervant de la mine din cartier, care bea, înjură şi umple trotuarele de flegme, gunoaie şi căcat, fără a fi deranjat de nimeni. Deci, iată, nu vă povestesc. Dar titlul mi-a plăcut şi l-am păstrat.